"Versurile şi muzica"
...am aflat de curând, o surpriză plăcută dealtfel, ca Hugh Grant este supranumit "regele comediei romantice", are umor (de bună calitate) este uşor charismatic, autoironic şi, deşi se apropie de varsta de 50 de ani are un tonus vrednic de invidiat...dar şi mai nou l-am auzit cântând în "Versurile şi muzica" (în ceea ce îl priveşte pe actorul H.G. se pare că chestia cu cântatul este mai veche, noutatea a fost doar pentru mine, a mai cântat într-o formatie în anii 80 "Pop!").
Aproape un muzical, filmul este haios, plin de poante, cu melodii calde, dar şi un pamflet la adresa cântăreţei Cora Corman şi altora din tagma ei, care cred că "Dalai Lama este o lamă"; acţiunea se desfăşoară pe fundalul unei poveşti de dragoste dintre Alex Flatcher (compozitorul-Hugh Grant) şi versificatoarea (Drew Barrymore), odată cu înfiriparea melodiei "Way back into love"- care face deliciul peliculei .
